INSTITUTUL ROMAN DE SEISMOLOGIE APLICATA

                PROTECTIA  IN CAZ DE SEISM                                                                                                     

Recomandare privind protectia in caz de seism - TRIUNGHIUL VIETII

In aceasta pagina este prezentata opinia specialistilor  referitoare la protectia in caz de seism. O alta opinie demonstreaza o  modalitate de protectie noua in domeniu si este prezerntata in pagina:  " triunghiul vietii ". Din recomandarile pe care le facem se pot trage concluzii care ne pot ajuta in viitor.

Acestea sunt doar cateva din opiniile  care ne-am gandit sau ne vom gandi in viitor. Multe intrebari vin gandindu-ne la cutremurele pe care le-am simtit sau cunoscand riscul seismic local. Incercam sa oferim cadrelor didactice si personalului cu responsabilitati tehnico-administrative, cunostinte generale si specifice privind seismele si efectele lor asupra dotarilor si activitatilor din sistemul de invatamant, in vederea asigurarii protectiei in caz de cutremur si educatiei pentru pregatirea antiseismica a categoriilor de populatie implicate in procesul instructiv-educativ.

Aceste reguli de baza privitoare la protectia antiseismica sunt in deplina concordanta cu programele si reglementarile in vigoare legate de procesul de invatamant, oferind informatii de natura tehnico-stiintifica si sugerand masuri de protectie arhitectural-constructiva, personala sau de grup, care sa reduca sau sa previna efectele secundare ale cutremurelor. Cunostintele prezentate sunt corelate cu materialele deja difuzate prin organizatiile de Aparare Civila in rindul locuitorilor din zonele seismice sub forma unor afise, pliante, brosuri ce cuprind reguli de baza de protectie si comportare rationala in caz de cutremur.

Pe baza experientei romanesti si internationale in domeniu, se considera ca informatiile cuprinse in text vor contribui in mare masura la reducerea sau evitarea unor pierderi de vieti si raniri in unitatile de invatamant, a panicii, zvonurilor si dereglarilor procesului de invatamant, ceea ce va contribui la reducerea perioadei de revenire la normal dupa seisme puternice.                                                                                                                                            

Sectiunea privind instruirea cadrelor didactice este elaborata de Institutul de Cercetari in Constructii si Economia Constructiilor-INCERC si PRODMUS S.A., sub coordonarea Sectorului pentru Urbanism si Amenajarea Teritoriului din cadrul Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului-MLPAT,in cadrul programului de educare a populatiei  pentru pregatirea antiseismica.

REGULI DE BAZA PRIVIND PROTECTIA ANTISEISMICA IN CAZ DE CUTREMUR 

  1. CE TREBUIE SA INTREPRINDETI ANTICIPAT PENTRU  PREVENIREA UNOR AVARIERI, ACCIDENTARI SI RANIRI INTR-O SITUATIE DE CUTREMUR ? 

Aceste recomandari se adreseaza in principal cadrelor didactice, de conducere si personalului tehnic-administrativ din institutii, urmand a fi concretizate in sarcini de serviciu judicios distribuite. Este util insa ca si elevii, studentii si restul populatiei sa cunoasca scopul diferitelor masuri care se intreprind, spre a intelege sensul protectiei antiseismice si a participa la unele din ele:

·Identificati mobilierul si obiectele grele care atarna peste pupitre, mese, paturi, locuri circulante, ce pot cadea peste acestea, inlocuiti-le cu altele mai usoare, fixati-le contra detasarii sau mutati-le astfel incat sa nu va pericliteze viata sau integritatea in caz de oscilatii sau cadere (lampi grele, tablouri, oglinzi, vaze, boxe, acvarii, material didactic, calculatoare, dulapuri, rafturi, etajere, etc.).

·Asigurati piesele de mobilier grele, zvelte, suprapuse si inalte intre ele, si prin prindere de un perete, grinda solida, mai ales la etajele superioare si in locurile unde se aglomereaza de obicei copiii etc.

·Amplasati toate aparatele grele  pe rotile astfel incat sa nu fie in vecinatatea iesirilor din incaperi sau coridoare, spre a nu le bloca prin deplasari, la seisme.

·Amplasati obiectele fragile si valoroase intr-un loc ma jos si sigur, iar vasele mari pentru chimicale si combustibili, in dulapuri in care sa nu se poata rasturna, in incaperi in care nu se aglomereaza elevii si nu exista pericol de comunicare si incendiu.

·Limitati deplasarile echipamentelor tehnice si utilitare mari in asa fel incat in caz de cutremur, racordurile sa nu sufere deteriorari si sa se degaje gaze, sau sa se scurga combustibili, apa, chimicale etc.

·Verificati periodic tavanele, podul, acoperisul, balcoanele, cornisele, calcanele, terasa si invelitoarea, astfel incat la seisme sa nu cada caramizi, placaje, tencuieli, ornamente, tigle, jardiniere asupra intrarilor, asupra aleilor inconjuratoare, strazilor sau la vecini.

·Procedati similar fata de elementele care ar putea sa cada dinspre cladirea invecinata, inclusiv din imbinarea cu blocul alturat sau gardul de zid al vecinilor.

·Consultati un specialist in structuri de rezistenta, cu privire la tipul si starea peretilor despartitori nestructurali, spre a nu prinde de acestia obiecte grele sau pentru a preveni caderea lor peste ocupanti.

·Este recomandabil sa aveti in spatiile comune extinctoare, amplasate in locuri cunoscute si accesibile, langa surse potentiale de incendiu si sa stiti cum sa le utilizati, conform normelor PSI.

·Este util sa aveti depozitate grupat, intr-un loc cunoscut, o rezerva speciala de alimente uscate si conserve, apa de baut, o trusa de prim ajutor cu medicamente, lanterne, un radio si baterii utilizabile in caz de urgenta si de intreruperea alimentarii cu energie electrica etc. pentru 3 zile.

·Asigurati usile dulapurilor cu inchizatori eficiente la oscilatii, astfel incat vesela depozitata sa nu produca accidente.

·Retineti locul de amplasare al comutatoarelor, sigurantelor, robinetelor generale si locale pentru electricitate, apa si gaze si modul lor de manevrare, astfel incat la nevoie, dupa seism, sa puteti lua unele masuri minime de interventie de urgenta (inchidere/deschidere). Pastrati la indemana truse de scule adecvate.

·Informati-va despre indeplinerea  obligatiilor legale ale detinatorilor de cladiri privind:

- evaluarea rezistentei antiseimice actuale a structurii cladirii;

- reparatiile si consolidarile necesare;

- proiectarea si executarea lucrarilor necesare;

- asigurarea pentru daune seismice, forme si taxe necesare.

·Nu uitati ca timpul actioneaza si asupra cladirilor proiectate si executate spre a rezista la seisme si ca viata dvs. depinde de masurile luate!

·Adresati-va numai institutiilor autorizate in acest scop, respectand prevederile si termenele legale, mai ales daca la seismele precedente structura cladirii a manifestat deficiente sau sensibilitati.

·Semnalati celor in drept si insistati sa se intreprinda masuri de control, intretinere si reparatii pentru oprirea degradarii unor fundatii, ziduri, acoperisuri, calcane, cornise, cosuri de fum, repararea si ancorarea cu tiranti.

·Recomandati cadrelor didactice, personalului si elevilor sa retina in memorie particularitatile localitatii, cartierului si imprejurimilor locuintei, ale drumului pe care se deplaseaza zilnic la scoala sau acasa, avand in vedere eventualele pericole descrise in cele ce urmeaza:

-Caderea unor elemente de constructie nestructurale (ziduri, caramizi, tencuieli, placaje, ornamente, cosuri de fum, cornise, parapeti, etc.);

-Spargerea si caderea unor geamuri, in special la cladirile inalte;

-Caderea unor obiecte, mobilier, etc.;

-Caderea unor stalpi si linii electrice;

-Incendii rezultand din scurt circuite, conducte de gaze rupte, rasturnarea unor instalatii de gatit si incalzit, etc.

-Alunecari de terenuri, avalanse in zona muntoasa, lichefierea unor terenuri nisipoase.

·Obisnuiti-va sa va ganditi la protectie si atunci cand va aflati in alta situatie (in concediu, in alta localitate, la spectacole, in vizita, etc.).

·Discutati cu toti membrii familiei despre procedura utilizata in caz de cutremur. Consultati brosurile despre protectia antiseimica in diferite situatii.

·Explicati anticipat adultilor si minorilor modalitatile de autoprotectie in caz de cutremur si recomandati exersarea periodica, ordonata, a unor astfel de masuri in spatiile de invatamant.

·In scopul asigurarii controlului si autoritatii cadrelor didactice responsabile, se va selecta dupa caz modalitatea cea mai indicata pentru fiecare categorie de varsta. De exemplu, elevii pot fi solicitati sa execute autoprotectia sub banca/masa iar cadrul didactic va sta in picioare sub un element de constructie rezistent , spre a controla vizual si prin sfaturi, inspirand curaj. Pot fi insa cazuri concrete in care se va da catre toti ocupantii o singura modalitate de autoprotectie adecvata situatiei constructiei respective.

·Explicati anticipat adultilor si minorilor ca in cazuri speciale se poate proceda la evacuarea cladirii dupa un seism puternic, dar aceasta se va efectua in liniste, ordonat, fara aglomerare si numai din dispozitia celor anume desemnati de conducere, dupa verificarea cailor de iesire si a faptului ca pericolele (hazardurile) de afara nu sunt mai mari decat la ramanerea in interior.

Efectuati periodic exercitii de evacuare controlata din diferite spatii, in corelare si cu recomandarile organelor de aparare civila sau a celor de prevenire si stingere a incendiilor. 

 2. CE TREBUIE SA FACETI IN TIMPUL UNUI CUTREMUR PUTERNIC?

Aceste recomandari se refera la o multitudine de situatii care se pot regasi in mod frecvent atat intr-o cladire de invatamant cat si in mediul construit inconjurator, pe durata calatoriilor zilnice, sau in locuri publice. Utilizatorii acestor recomandari pot fi deopotriva copiii sau adultii.

·Pastrati-va calmul, nu intrati in panica, linistiti-i si pe ceilalti, protejati copiii, batranii si femeile. Nu va speriati de zgomotele din jur.

·Preveniti tendintele de a se parasi sala de clasa, de curs, laboratorul, locuinta etc. deoarece durata redusa a fazei seismice initiale va face ca faza puternica a miscarii sa surprinda grupurile de persoane pe scari, in aglomeratie si panica, conducand la accidente nedorite.

·Daca va aflati in fata unei cladiri, ramaneti departe de aceasta, feriti-va de tencuieli, caramizi, cosuri, parapete, cornise, geamuri, care de obicei se pot prabusi in strada.

·Daca va aflati inauntru ramaneti acolo, departe de ferestre care se pot sparge, stati inspre centrul cladirii, langa un perete structural rezistent.

·Protejati-va sub o grinda solida, birou, masa, iar copiii sub bancile din clasa sau mese, care sunt suficient de rezistente spre a feri de caderea unor lampi, obiecte, mobile suprapuse, tencuieli ornamentale etc.

(Consultati anticipat, in masura posibilitatilor, un specialist in structuri de rezistenta ,spre a cunoaste care sunt elementele rezistente).

·

·In lipsa unor astfel de posibilitati de a va mentine sub soc stabilitatea, va puteti proteja stand la podea langa un perete solid, ghemuit pe genunchi si coate, cu fata in jos: cu palmele impreunate va veti proteja capul (ceafa), iar cu antebratele pe lateral, fata.

·Profesorii vor indica elevilor oportunitatea si maniera corecta de a aplica aceste masuri si vor inspira increderea in eficienta autoprotectiei.

·Inchideti sursele de foc cat puteti de repede, iar daca a luat foc ceva, interveniti imediat dupa ce a trecut socul puternic.

·Daca sunteti intr-un atelier, aplicati imediat, dupa caz, masurile de protectie specifice locului dvs. de activitate.

·Nu fugiti pe usa, nu sariti pe fereastra, nu alergati pe scari, nu utilizati liftul, dar – daca puteti – deschideti usa spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, in vederea eventualei evacuari dupa terminarea miscarii seismice si verificarea starii scarilor si a zonei de la iesire. Evitati aglomeratia.

·Nu alergati in strada sau pe strada, deplasati-va calm spre un loc deschis si sigur, feriti-va de versantii de unde pot cadea roci sau de unde pot avea loc alunecari de teren.

·Daca seismul va surprinde in autoturism, opriti-va cat puteti de repede intr-un loc deschis, evitand cladirile prea apropiate de strada, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene si stati inauntru. Feriti-va de firele de curent electric cazute.

·Daca sunteti intr-un mijloc de transport in comun sau in tren, stati pe locul dvs. pana se termina miscarea seismica. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile, dar nu este indicat sa va imbulziti la coborare sau sa spargeti ferestrele.

·In metrou pastrati-va calmul si ascultati recomandarile personalului trenului, daca acesta s-a oprit intre statii in tunel, fara a parasi vagoanele.

·Daca va aflati intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru, cinematograf, biserica, stadion, sala de sedinte) nu alergati catre iesire; imbulzeala produce mai multe victime decat cutremurul. Stati calm si linistiti-va vecinii de pe rand.

 3. CE TREBUIE SA FACETI DUPA UN CUTREMUR PUTERNIC ?

Aceste recomandari privesc actiuni deosebit de importante de revenire la normal dupa impactul seismic prin colaborarea tuturor celor implicati.

Importanta revenirii cat mai rapide la situatia anterioara este subliniata si de necesitatea de a utiliza in unele cazuri spatiile de locuit sau scolile ca centre de prim-ajutor, evacuare-cazare temporara  pentru alte persoane, daca exista zone invecinate grav afectate de seism.

·Nu plecati imediat din spatiul in care va aflati. Acordati mai intai primul ajutor celor afectati de seism. Calmati persoanele speriate si in special copiii de varsta mai frageda.

·Ajutati-i pe cei raniti sau prinsi sub mobilier, obiecte sau elemente usoare de constructii cazute, sa se degajeze. Atentie! Nu miscati ranitii grav (daca nu sunt in pericol imediat de a fi raniti suplimentar din alte cauze), pana la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat;  ajutati-i pe loc. Curatati caile de circulatie de cioburi sau substante toxice, chimicale varsate, alimente, etc.

·Ingrijiti-va de siguranta copiilor, bolnavilor, batranilor, linistiti-i, asigurandu-le imbracaminte si incaltaminte corespunzatoare sezonului, in vederea unei eventuale evacuari din cladire pentru o anume perioada, de la cateva ore la cateva zile.

·Nu utilizati telefonul decat pentru apeluri la salvare, pompieri, sau organisme cu insarcinari oficiale, in privinta interventiei post-seismice, in cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele necesare altor actiuni.

·Ascultati numai anunturile posturilor de radioteleviziune oficiale si recomandarile de actiune imediata ale organismelor in drept.

·Verificati preliminar starea instalatiilor electrice, de gaz, apa, canal, verificati vizual si starea constructiei in interior.

·In caz de avarii constatate, inchideti pe masura posibilitatilor alimentarea locala sau generala si anuntati imediat dupa aceea institutia de specialitate pentru interventie. Nu utilizati foc deschis pana nu ati verificat daca nu sunt scapari de gaze. Nu folositi in acest scop chibrituri sau brichete.

·Parasiti calm cladirea numai dupa seism, pentru a permite verificarea cladirii fara a lua cu dvs. lucruri inutile; verificati mai intai scara si drumul spre iesire.

·Pentru orice eventualitate, preveniti ranirea provocata de caderea unor tencuieli, caramizi, etc la iesirea din cladire utilizand o casca de protectie sau ,in lipsa acesteia, un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geanta, ghiozdan, carti groase, etc.).

·Daca la iesire intalniti usi blocate, actionati fara panica pentru deblocare. Daca nu reusiti, iar acestea au vitraj, procedati cu calm la spargerea geamului si curatirea ramei si zonei de cioburi, utilizand un scaun , o vaza, etc.

·Evitati cladirile grav avariate, cu exceptia unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie intreprinse cu un minim de masuri de securitate si fara riscuri inutile. Evitati sa fiti confundat cu raufacatorii patrunsi in astfel de cladiri, nu aglomerati zonele calamitate fara rost. Deplasati-va intr-un loc deschis si sigur (parc, stadion, etc.).

·Fiti pregatiti psihic si fizic pentru eventualitatea unor socuri ulterioare primei miscari seismice (replici), dar fiti constient ca aceasta se petrece in mod natural, cu intensitati variabile, fie in cateva ore, fie peste zile, saptamani sau luni. Numai intr-un numar redus de cazuri socul ulterior este mai puternic decat primul.

Pentru cutremurele de Vrancea, specialistii vor putea aprecia relativ rapid, pe baza inregistrarii miscarii respective, daca energia consumata indica un eveniment puternic de o anumita magnitudine si veti fi informati; este dificil totusi de evaluat probabilistic daca eventuala energie presupus neconsumata se va degaja ulterior brusc sau treptat si in ce succesiune din domeniul timp.

·Ascultati in primul rand aprecierile specialistilor seismologi romani, buni cunoscatori ai activitatii focarului din Vrancea, care vor fi transmise suficient de repede prin mijloacele de informare in masa nationale si care trebuie considerate ca singurele surse de informare credibile.

In zonele care pot fi afectate de cutremurele locale, se pot uneori produce seisme mai mici de-a lungul unei anumite perioada de timp dupa socul principal, dupa care, de regula, activitatea seismica se reduce.

·Dupa parasirea ordonata a cladirii cautati sa obtineti informatii corecte depsre intensitatea miscarii si efectele sale si verificati mai intai afara si apoi – cu precautii – si in interior, de regula ziua, starea structurii si a altor elemente si obiecte care ar putea provoca raniri prin caderea lor.

·Nu ascultati sfaturile unor asa-zisi specialisti necunoscuti care apar ad-hoc.

Prezenta unui specialist in structuri de rezistenta de a carui competenta nu va indoiti, poate reduce unele incertitudini in acest context si va poate servi de ghid in analiza vizuala a cladirii si decizia finala de evacuare sau revenire.

·Informati-va cum trebuie sa procedati pentru inregistrarea in termeni legali a daunelor complete (structurale si nestructurale) produse de cutremur, in vederea despagubirii prin sistemul de asigurari, inclusiv pentru evaluarea de catre specialisti a starii post-seismice a structurii cladirii si operatiunile de proiectare si executie a reparatiei sau consolidarii.

·Nu trebuie sa dati crezare zvonurilor privind eventualitatea unor replici seismice si urmarile lor, ascultati posturile de radio si televiziune, utilizati doar informatiile si recomandarile transmise oficial, receptionate direct de dvs. si nu din auzite. Dati concursul dvs. organizatiilor de interventie post-seismice, la analiza starii constructiilor, si la celelalte activitati, intreprinse de organele in drept.

·Experienta cutremurelor precedente a dovedit ca este util sa aveti cunostinte necesare supravietuirii pana la interventia echipelor de salvare in cazul unei situatii extreme in care, de exemplu, ati fi surprins sub niste daramaturi, mobilier rasturnat sau intr-o incinta (spatiu) blocata, prin intepenirea usilor sau din alte cauze.

·In primul rand trebuie sa fiti calmi, sa ii linistiti pe cei socati, sa nu permiteti reactii de panica, sa acordati prim ajutor celor raniti, iar daca dvs. sau alta persoana din grup are posibilitatea de miscare, sa faceti un mic plan de salvare.

·Deblocarea caii de acces se poate incerca numai daca prin aceasta nu se inrautateste situatia (de exemplu prin miscarea daramaturilor sau mobilierului). O varianta clasica de comunicare cu cei din afara, care intotdeauna vor concentra personal specializat si aparate de ascultare ca sa identifice locurile cu persoane blocate, este sa bateti la intervale regulate cu un obiect tare in conducte invecinate sau in peretii incintei, iar daca ati stabilit controlul verbal, furnizati informatiile cerute si cereti prim-ajutor necesar.

·La evacuare dati prioritate celor raniti sau copiilor, batranilor, femeilor, si ascultati recomandarile slavatorilor.

·Nu va preocupati de durata pana la salvare, deoarece in astfel de conditii, desi timpul pare nesfarsit, corpul uman isi mobilizeaza resurse nebanuite pentru a trece peste o perioada critica. In acest mod se explica durate extreme de rezistenta de sute de ore in conditii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile, inregistrate in tara noastra in 1977 si in mod similar in intreaga lume.

 4. POSIBILITATI DE TRANSMITERE A CUNOSTINTELOR NECESARE PENTRU PROTECTIA ANTISEISMICA

In tara noastra, activitatea seismica nu ne expune unor cutremure puternice atat de des ca in Japonia, SUA, China, Turcia etc. Prin urmare, este variabil numarul celor care au experienta comportarii la un cutremur real. Copiii nascuti in perioada dintre doua mari cutremure nu au deloc experienta proprie. Scoala si familia pot sa compenseze aceasta lipsa de informatii prin cunostinte transmise corespunzator varstei concrete a seismicitatii tarii noastre, a localitatii si starii constructiilor din zona respectiva.

Analizand programele scolare generale si de specialitate, se constata ca, referitor la cutremure, cunostintele oferite sunt foarte reduse si insuficiente. Mai multe informatii ofera presa, literatura, radioul, televiziunea, desi nu intr-un mod unitar si adecvat varstelor scolare. In aceste conditii, elevii primesc informatii disparate, din partea mijloacelor de informare in masa mentionate, din familie, de la prieteni, fara a fi siguri de caracterul stiintific al acestora. Numai cateva facultati de profil tehnic (geografie-geofizica, constructii) au in programa probleme de seismologie si efectele cutremurelor. Cetatenii fara studii superioare din specialitatile mentionate, ies din scoala nepregatiti stiintific pentru viitoarele cutremure puternice. O cantitate minima de cunostinte generale poate fi predata in scoala, fie la obiectele stiintelor naturii si tehnice, fie in orele speciale de dirigentie, educatie fizica, etc.

Ex. de tematica  :

- cutremurele ca fenomene naturale, miscari de pamant;

- seismicitatea tarii cu localizarea zonei Vrancea; sunt posibile cutremure puternice ce se vor simti mai cu seama in sudul si estul tarii;

- ce se poate intampla cu unele cladiri vechi la cutremure (exemple 1977);

- importanta unei comportari normale in caz de cutremur ca si in cazul unui alt fenomen natural (ploaie, ninsoare, furtuna) fara panica, fuga, aglomerare, zvonuri, etc.

Cunostintele ce se vor transmite elevilor vor urmari ca acestia sa cunoasca anticipat modul de manifestare al unui cutremur in conditiile concrete ale zonei seismice, amplasarii si alcatuirii cladirii scolare respective si modul de comportare recomandabil. Comportarea in scoala va diferi de cea din familie, in principal prin existenta grupului si a mai multor clase, cu o reactie dificil de controlat fara o pregatire dinainte de cutremur, aceasta situatie prezentand atat avantaje cat si dezavantaje. Nivelul de detaliere va fi corelat cu varsta, cunostintele generale dobandite pana atunci si in orice caz se vor folosi numai surse informative oficiale sau specialitati in domeniu. Cadrele didactice se vor documenta in mod corespunzator spre a raspunde curiozitatii specifice a elevilor.

Orientativ, elevii pot fi informati despre o serie de elemente utile pregatirii antiseimice, preluand informatii din ghidul practic, cum ar fi:

- intensitatea seismica maxima posibila in localitatea lor, conform hartii oficiale de zonare seismica. (Elevii din clasele superioare pot fi informati si depre efectele caracteristice fiecarui grad, conform scarii de intensitate modificata sau scarii MSK);

- durata unui cutremur de Vrancea poate fi mai mare (1-2 minute), in timp ce a seismelor de suprafata - cateva zeci de secunde;

- particularitati ale geologiei locale care pot pune unele probleme (versanti abrupti cu rostogoliri de roci, alunecari de teren, baraje in vacinatate sau amonte de localitate, terenuri nisipoase sau loessoide, unde pot avea loc lichefieri sau prabusiri, etc).

- faptul ca structurile noi sunt calculate sa reziste la seisme;

- tipul constructiei scolare (in cadre, in zidarie, tip nou, tip vechi, inaltimea sa), faptul ca in mod normal apar unele oscilatii mai mari daca structura este tip flexibil, faptul ca unii pereti se pot fisura fara a prezenta pericol imediat;

- locurile din cladiri si din imprejurimi, unde exista pericolul de a cadea parapete, cornise, cosuri de fum, dulapuri, rafturi de carti, materiale didactice si care trebuie evitate in cazul evacuarii organizate sau trecerii ulterioare pe langa ele;

- locurile organizate special pentru evacuarea organizata in cazuri deosebite;

-locurile sau laboratoarele unde pot izbucni incendii care trebuie evitate in perioada critica; totdata trebuie participat la stingerea incendiilor mici si evacuarea unor materiale dupa cutremur, in mod organizat, sub conducerea cadrelor didactice;

- faptul ca omul simte vibratiile date de cladire la cutremur si acestea il pot impiedica sa actioneze si sa se deplaseze liber in mod sigur, ii creaza o stare de neliniste, uneori frica. Din aceste motive, cat si din cele privind pericolele de accidente, de unele corpuri in cadere, este recomandabila ramanerea in cladire si evitarea lovirii de catre elementele nestructurale in cadere (ornamente, dulapuri zvelte, lampi, material didactic) prin adapostirea sub mese solide, banci, grinzi, etc.

- faptul ca in cazul unor cladiri parter evacuarea colectiva in timpul cutremurului poate fi posibila (cu evitarea zonelor cu cosuri de fum), dar trebuie sa se bazeze pe un plan anterior stabilit si pe exercitii colective numai in cazul unui pericol iminent (incendiu, avarii grave constatate etc.);

- faptul ca in cazul cladirilor etajate evacuarea colectiva pe scari in timpul cutremurului poate pune probleme dificile de aglomerare si caderi, mai grave decat insasi efectele directe ale cutremurului. In practica, desi copiii si adolescentii au viteze de deplasare mai mari chiar sub efectul oscialtiilor (0.3-0.5 m/s sau 2 trepte pe secunda in cazul scarilor) coborarea va coincide cu oscilatiile cele mai puternice, in conditiile in care scarile sunt elementul constructiv cel mai periculos al cladirilor de orice fel. Evacuarea colectiva trebuie avuta in vedere numai dupa terminarea oscilatiilor, ca actiune organizata, in cazul in care cladirea prezinta avarii ce ar necesita analizarea de catre specialisti si se va face conform unui plan dinainte stabilit;

- acordarea primului ajutor eventualilor raniti de unele obiecte in cadere, intamplator sau in alte conditii, celor speriati de oscilatii etc. in liniste si fara panica; gasirea locului de amplasare a dulapurilor cu materiale sanitare in clasa si scoala;

- modul de comportare in cazul cutremurului in timpul serii sau in cazul intreruperii curentului electric;

- cunoasterea drumului de evacuare post-seimica in siguranta spre iesire;

Toate aceste informatii, cunostinte si deprinderi pot fi cuplate cu predarea altor cunostinte de specialitate dupa cum urmeaza:

- problemele de seismologie, la geografie si stiintele naturii;

- problemele de constructii si oscialtii, la fizica si alte materii cu caracter tehnic;

- problemele de protectie contra incendiilor, la fizica, chimie etc.;

-problemele privind efectele oscialtiilor seismice asupra corpului omenesc si comportarii la cutremur, ajutor in caz de ranire, la obiectele: biologie, anatomie, psihologie etc.;

- problemele de comportare colectiva, la psihologie, dirigentie, stiinte sociale etc.;

In afara de acestea, mai pot fi folosite activitatile de aparare civila, dirigentie, cercuri tehnico-stiintifice si aplicative, cercuri sportive si turistice, dupa un plan unitar coordonat la nivel de scoala, in care sa se includa transmiterea de cunostinte si exercitii practice periodice. Scolile profesionale si liceele cu profil tehnic, inclusiv cele din domeniul constructiilor, pot lega mai strans predarea acestor aspecte de materia deja existenta in programele analitice in mod treptat si cu mult tact pedagogic.

Ca metode atractive mai pot fi intrebuintate diapozitive, planse, filme documentare, expuneri ale unor specialisti initiati, indicarea unor lecturi, intocmirea de compuneri sau referate, observatii comune ale unor elemente ce prezinta pericol de cadere la cutremur in scoala, fotomontaje, distribuirea de pliante cu recomandari utile etc.

Avand in vedere ca o corelare cu programele scolare presupune o activitate de durata, pentru initierea acestor actiuni se poate considera ca minimala expunerea in fiecare nou an de studiu a regulilor de baza de autoprotectie, cu exemplificarea actiunii in clasa, in cadrul orelor de aparare civila.

 5.  RECOMANDARI PENTRU INTOCMIREA UNUI PLAN DE  ACTIVITATI BAZAT PE REGULILE DE BAZA DE PROTECTIE SI PREGATIRE ANTISEIMICA

      5.1.  GENERALITATI

Recomandarile au un caracter orientativ, dat fiind faptul ca diferitele unitati industriale,de invatamant, locuinte etc. prezinta o varietate de situatii.

Experienta a demonstrat insa ca este mai bine sa existe un plan decat nici unul si ca pe baza acestuia se poate lua mai usor initiativa unor masuri anticipate de reducere a hazardurilor seismice precum si masurile cerute de anumite situatii concrete in faza de urgenta a impactului seismic.

Prin urmare, se exemplifica cateva domenii de activitate, justificate din punct de vedere strict formal si legal; un astfel de plan trebuie sa corespunda si legislatiei de aparare civila si antidezastru, unor ordonante si decrete, precum si altor acte normative specifice.

Persoanele cu functii de conducere si administrative trebuie sa se informeze din timp despre reglementarile legale existente, din care rezulta responsabilitati in privinta modului in care s-au respectat cerintele de protectie antiseimica din subordine; aceste responsabilitati sunt in atentia organelor in drept mai ales cand se produc dezastre, la un cutremur puternic.

      5.2.  ASPECTE PRIVIND PLANIFICAREA ACTIVITATILOR

Necesitatea unui plan de activitati antiseimice specifice scolilor, liceelor sau universitatilor se bazeaza pe urmatoarele ipoteze:

- un cutremur puternic care poate surveni pe durata programului scolar zilnic poate produce efectele cele mai defavorabile pentru siguranta elevilor si cadrelor didactice;

- cutremurul poate produce un lant de efecte negative in localitate, in zona invecinata si direct sau indirect in unitatea de invatamant respectiva;

- serviciile de transport, comunicatii, salvare, pompieri, politie si interventii pot fi afectate sau supraaglomerate si nu vor putea interveni imediat;

- masa formata din elevi/studenti, cadre didactice si personal tehnico-administrativ sa fie capabila sa se autoprotejeze si sa aiba grija de elevi pana cand va fi disponibil ajutor din localitate sau din alta zona sau se va clarifica situatia efectelor cutremurului;

- fara un plan anticipat nu este posibila actiunea ordonata in conditii de impact seismic si protectia in unitatea scolara respectiva, efectele putand deveni dezastre seismice;

Planul trebuie intocmit pornind de la realitatile concrete ale unitatii scolare respective, de catre un colectiv operativ, cu sprijinul comitetului de parinti si al specialistilor, al organelor administratiei locale.

Colectivul operativ poate fi in principiu constituit din director, adjuncti, cadre didactice cu experienta in actiuni organizatorice, responsabili cu Crucea Rosie sau medicul, sora medicala, administratorul, unele cadre tehnice, secretarul unitatii de invatamant, reprezentanti activi ai parintilor, elevi din clasele mari.

         5. 3. CONTINUTUL PLANULUI DE ACTIVITATI

In conformitate cu experienta de pe plan mondial si din tara noastra, apar drept necesare urmatoarele activitati care pot contribui la protectia si pregatirea antiseismica;

- identificarea hazardurilor seismice si a masurilor de eliminare, reducere sau esalonare pe lista de asteptare;

- exercitiile de protectie antiseimica;

- planul de raspuns in caz de cutremur;

- educatia antiseimica si programele de instruire practica;

-planul de revenire la normal dupa cutremur si eventuala utilizare a unitatii pentru cazare temporara a elevilor sau sinistratilor;

- aparatura, echipamente si materiale necesare.

Rolul planului de activitati nu este de a suplini angajarea unor specialisti pentru indrumare si expertiza, ci de a accentua contributia colectivului din unitatea de invatamant respectiva pentru constientizarea necesitatii si posibilitatii reducerii hazardurilor seismice prin actiuni continue de educatie si protectie antiseimica.

       5.4.  HAZARDURI SEISMICE

Pentru a oferi un tablou logic colectivului operativ, se va exemplifica amploarea hazardului seismic si succesiunea cauzala a efectelor posibile in caz de cutremur in localitatea, cartierul, zona si unitatea de invatamant de care raspunde, in functie de urmatoarele elemente:

-  seismicitatea (gradul seismic din harta de zonare si alte caracteristici);

- hazarduri (pericole) suplimentare, posibile datorita elementelor de relief invecinate (versanti, vai, ape, etc);

- hazarduri (pericole) suplimentare, posibile datorita unor constructii mari (baraje), si dotari industriale (triaje industriale, combinate chimice, centrale electrice, etc.) invecinate, trasee de linii electrice, canale si conducte de gaze, petrol, etc.;

- hazarduri (pericole) suplimentare, posibile datorita lipsei de rezistenta a structurii cladirii (ziduri, stalpi, grinzi) sau deteriorarii unor elemente nestructurale (cosuri de fum, clacane, ziduri despartitoare, geamuri mari, etc.);

- hazarduri (pericole) suplimentare, posibile datorita avarierii, deplasarii sau rasturnarii la cutremur a unor instalatii si echipamente din interiorul cladirilor sau din incinte;

- hazarduri (pericole) suplimentare, posibile datorita unei reactii de panica, evacuarii dezordonate si accidentarii in masa pe scari, pe coridoare inguste, in lipsa educatiei si antrenarii antiseimice, mai ales la unitati cu grad deosebit  de  ocupare cu elevi si cateva schimburi;

- hazarduri (pericole) posibile la plecarea dupa seism a unor mase mari de elevi in cartier si in localitate spre casa, in absenta parintilor si in prezenta unor posibile efecte de dezastru in localitate.

Dupa detalierea pe liste specifice, mentionand amplasamentele, cladirile si clasele identificate, fiecare din aceste hazarduri (pericole) vor fi date spre analiza specialistilor sau colectivului operativ, pentru eliminare, reducere sau esalonare pe listele de asteptare, in functie de complexitatea tehnica, posibilitatile locale si costul implicat.

Vor fi stabiliti responsabilii, metodele de studiu si interventie, sursa de finantare si termenul propus.

       5. 5. EXERCITII DE PROTECTIE ANTISEIMICA

Deoarece in mod practic eliminarea sau reducerea tuturor hazardurilor structurale si nestructurale consuma timp si fonduri, experienta internationala recomanda sa se efectueze de la bun inceput exercitii de protectie antiseimica pentru reducerea riscului de ranire a persoanelor.

Procedura standard este ghemuire culcat sub banca/masa, pe coate si genunchi, cu antebratele pe langa un perete rezistent, departe de geamuri.

Protectia se poate realiza si sub o grinda sau un toc de usa, daca exista siguranta privind rezistenta acestora.

Exercitiile de evacuare post-seismica au in vedere eventualitatea unui incendiu sau explozii de gaze datorita efectelor cutremurului.

Se urmareste evacuarea ordonata si calma catre un amplasament dinainte cunoscut si sigur, fara linii electrice, conducte de gaze, ziduri invecinate, etc.

Evacuarea cladirilor poate avea loc numai dupa ce dispozitia de evacuare a fost data de persoanele desemnate de comitetul operativ ca avand acest drept.

In cazul operatiunilor de salvare se pot avea in vedere si situatii neasteptate, cum ar fi:

- intreruperea curentului electric;

- blocarea unor usi, gasirea altei iesiri;

- blocarea scarilor cu tencuieli, caramizi, placaje;

- procesarea unui soc seismic secundar pe durata evacuarii;

- existenta fumului pe coridor si pe scari;

- un anumit numar de elevi raniti, netransportabili;

- particularitati specifice fiecarui sezon.

      5.6.  PLANUL DE RASPUNS IN CAZ DE CUTREMUR

Acest plan va cuprinde:

- schema subordonarii intre cei autorizati sa dea dispozitii in etapa de urgenta;

- procedee utilizate pentru:

- evacuare post-seismica (in ce conditii se ia decizia, ce trasee sunt utilizate, cum se evita aglomeratia, etc);

- siguranta elevilor/studentilor, cadrelor didactice si personalului (cautarea si salvarea celor prinsi in ruine sau mobilier cazut, primul ajutor, inregistrarea efectelor seismice, etc.);

- securitatea cladirii (prevenirea si stingerea incendiilor, verificarea retelelor utilitare, evaluarea avariilor, etc.);

- surse independente de electricitate, apa, caldura;

- comunicatii in interior si exterior;

- lista actiunilor specifice care revin fiecaruia in timpul si imediat dupa cutremur.

      5.7 . EDUCATIA ANTISEISMICA SI PROGRAMELE DE INSTRUIRE PRACTICA IN SCOLI

In vederea educatiei antiseimice se va conveni cu fiecare cadru didactic modul in care se vor integra in programa scolara a fiecarui obiect si an de studiu, cunostintele privind seismicitatea, efectele cutremurelor si protectia antiseimica.

In privinta instruirii practice, se va pune accentul pe insusirea procedeelor de protectie antiseimica individuala si de grup, in caz de evacuare ordonata, precum si pe constientizarea tipurilor de hazarduri (pericole) care trebuie evitate, reduse sau  eliminate, in mediul respectiv  si cu o contributie proprie.

In acelasi sens vor fi utilizate prelegerile si exercitiile de aparare civila si de prevenire a dezastrelor.

Prin planul de activitati se vor prevedea si actiuni de verificare/repetare periodica trimestriala la varstele mai mici si semestriala la elevii de gimnaziu/liceu sau studenti.

      5.8. PLANUL DE REVENIRE LA NORMAL DUPA CUTREMUR SI EVENTUALA UTILIZARE A PENTRU CAZAREA TEMPORARA A ELEVILOR SI SINISTRATILOR

Pornind de la efectele de dezastru potentiale in varianta (scenariul de dezastru) cea mai dezavantajoasa , se vor stabili anticipat intr-un plan special:

- care este procedura reala de solicitare a sprijinului tehnic si financiar pentru interventii de urgenta, care sunt organele locale/centrale si persoanele de legatura, cum se inregistreaza tipul si valoarea efectelor negative;

- cum se comensureaza avarierea unor spatii de invatamant in procesul educativ;

- ce metode pedagogice sunt utilizate pentru ajutarea elevilor afectati psihic de efectele seismice, spre a-si reveni la normal, la scoala si in familie;

- cum pot fi utilizate dotarile proprii pentru eventualitatea cazarii temporare a unui grup de elevi sau sinistrati din vecinatate, daca la nivelul localitatii unitatea este inclusa intr-un plan de urgenta.

      5.9.  APARATURA, ECHIPAMENTE SI MATERIALE NECESARE

In vederea indeplinirii propriilor masuri de prevenire a efectelor de dezastru sesimic, precum si eventualitatea contributiei unitatii de invatamant la efortul local de revenire la normal dupa cutremur, se vor identifica si cuantifica necesarul de aparatura, echipamente si materiale consumabile necesare in diferite variante si se vor cauta sursele de finantare posibile oficiale sau unele sponsorizari, etc.

In acest sens se pot mentiona:

- materiale si obiecte de interventie (lanterne, scule, etc.);

- radiouri cu tranzistori pentru receptionarea posturilor centrale si locale;

- radiouri pe unde ultrascurte pentru legatura cu organe de salvare, interventie si conducere locala;

- telefoane, radiotelefoane;

-materiale sanitare de prim ajutor, corturi, paturi, si alte piese sau materiale de cazarmament si igienico-sanitare, daca unitatea este inclusa intr-un plan local de interventie post-seismica si cazare temporara;

- echipament de stocare, filtrare, purificare a apei si de bucatarie(masini de gatit, vesela, etc.);

- alimente conservate, in stocuri pentru caz de urgenta;

Includerea unitatii scolare intr-un plan local de interventie si ajutorare in caz de cutremur poate facilita dotarea cu cele necesare si progresul actiunilor proprii de educare si protectie antiseismica, cu sprijinul organelor locale administrative si de aparare civila.

RASPUNSURI  SCURTE  LA  INTREBARI  FRECVENTE  LEGATE  DE  CUTREMURE

 * Exista vreo schema temporala de producere a cutremurelor?

Nu. Cutremurele se produc oricand de-a lungul celor 24 de ore ale unei zile: atat ziua, cat si noaptea, atat dimineata cat  si dupa amiaza.

 * Exista vreo legatura intre vreme, anotimp si cutremure?

Nu. Multi cred ca unele cutremure au loc mai ales in anumite anotimpuri.  De fapt, nu exista nici o corelatie intre vreme si  cutremure, deoarece cutremurele se produc mult sub zonele  afectate de vreme.

 * Exista o periodicitate a aparitiei unor cutremure din  aceeasi zona? Care este distanta in ani intre doua cutremure?

Nu. Mai degraba se poate vorbi de anumite regularitati in  aparitia cutremurelor dintr-o zona seismica. Distanta in timp  intre doua cutremure succesive de magnitudini comparabile,  variaza foarte mult. De exemplu, cutremurele vrancene  puternice din secolele 19 si 20 s-au produs in anii 1802, 1829, 1838, 1893, 1894, 1940, 1977, 1986. Din insiruirea acestor ani  se observa, totodata, ca este gresita acea parere conform careia in Vrancea se produce un cutremur puternic (magnitudine egala sau mai mare decat 7) la fiecare 30 de ani. Aceeasi concluzie este valabila si pentru cutremurele dinainte de anul 1800.

*Este adevarat ca numarul de cutremure creste cu apropierea de anul 2000?

Nu. Numarul  cutremurelor mari, de magnitudine peste 7, a ramas aproximativ  constant de-a lungul timpului, crescand doar numarul cutremurelor mici cunoscute. Explicatia este data de faptul ca in ultimii 20 de  ani centrele seismologice din intreaga lume au putut localiza mult mai multe cutremure pe an decat in trecut, datorita cresterii numarului de statii de inregistrare: in 1931 existau 350 statii seismice pe glob, spre deosebire de prezent cand sunt  mai mult de 4000 statii fixe si un numar nedefinit de statii mobile, temporare.

*Ce este o falie?

O falie este o zona ingusta de roca aflata  intre doua blocuri, care poate avea orice lungime, de la centimetri pana la  mii de kilometri.

Falia este o fractura in crusta  Pamantului, de-a lungul careia rocile de pe o parte se pot deplasa fata de cele aflate pe cealalta parte. Majoritatea faliilor sunt rezultatul miscarilor repetate de-a lungul unei perioade mari de timp.

*De cate tipuri sunt faliile?

Sunt trei tipuri principale de falii:

Falii normale – in care deplasarea pe planul de falie este gravitationala;

Falii inverse – in care componenta verticala a deplasarii pe  planul de falie este in sens invers fata de sensul  de actiune al gravitatiei;

Falii de decrosare – in care cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza orizontal unul fata de celalalt.

*Ce se intampla cu o falie  in timpul  unui  cutremur?

Majoritatea cutremurelor se produc pe falii. In timpul unui  cutremur, roca de pe o parte a faliei aluneca in raport cu  cealalta. Suprafata faliei poate fi verticala, orizontala sau oblica in raport cu suprafata Pamantului. Directia de alunecare difera si ea. In functie de tipul de alunecare pe falie cutremurele se  impart in:

1.“Strike-slip” – cutremurele se produc pe un plan de falie  aproximativ vertical si roca de pe o parte aluneca orizontal pe  langa cealalta.

2.“Dip-slip” – cutremurele se produc pe un plan de falie care face un unghi diferit de zero cu suprafata pamantului, iar cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza paralel cu directia de  inclinare a faliei.

*Cum ne dam seama de existenta unei falii?

Uneori cutremurele produc ruperi la suprafata, de-a lungul faliei. Alteori, cand cutremurele se produc la adancimi mai mari, planul de falie se determina prin metode speciale.

*Cum apare o falie la suprafata?

Ruperile de suprafata se produc, in timpul unui cutremur, pe  zonele  mai slabe de la suprafata Pamantului, aflate in  prelungirea unei falii din interiorul Pamantului.

*Cum sunt prezentate cutremurele in mass-media?

Presa, televiziunea, radioul primesc informatiile de la  institutele de specialitate ( I.R.S.A. - Institutul Roman de Seismologie Aplicata; INCDFP – Institutul National pentru Fizica Pamantului – in cazul Romaniei) si le transmit prompt, mai departe, catre populatie.

*Cate cutremure sunt raportate de centrele internationale  anual pe glob?

De exemplu NEIC (National Earthquake Information Center – SUA) localizeaza circa 12000-14000 cutremure pe zi (cu magnitudini care sa permita localizarea, adica sa fie inregistrate de cel putin  2-3 statii). Se produc, in medie, circa 18 cutremure cu magnitudinea intre 7 si 7,9 si unul cu magnitudinea  mai mare sau egala cu 8 pe an .

*Cate cutremure se produc pe luna, pe zi, pe ora …?

Folosind datele din tabelul mantionat mai sus, constatam ca:

- se produc, in medie, aproximativ 80.000 de cutremure pe luna;

- se produc, in medie, aproximativ 2.600 pe zi;

- se produc, in medie, aproximativ 2 pe minut, deci, la aproximativ 30 de secunde se produce un cutremur de pamant.

*Ce pagube produc cutremurele?

Casele afectate reprezinta 98% din pagubele produse de  cutremure. Restul pagubelor se produc la poduri, sosele, linii de tensiune, de cale ferata, terenuri, etc.

*Care este cel mai mare numar de oameni ucisi intr-un  cutremur?

Cutremurul din China din 1556 a ucis aproximativ 830.000 de oameni.

*Ce marimi sunt folosite cel mai frecvent pentru caracterizarea severitatii miscarii seismice?

- acceleratia maxima a solului, exprimata de cele  mai multe ori in procente din  acceleratia datorata fortei gravitationale;

- intensitatea macroseismica.

*Ce este o harta cu izoseiste?

Este o harta care da intensitatea macroseismica in diferite puncte. Punctele caracterizate de aceeasi intensitate pot fi unite prin izolinii pentru a da o reprezentare a variatiilor miscarilor pe suprafata care inconjoara epicentrul unui cutremur.

*Cum putem masura miscarile pe care le simtim in timpul unui cutremur?

Ceea ce simtim este foarte complex: miscari puternice, slabe, lente, lungi, scurte, de leganare, de aruncare, de rotire, de rostogolire. Acestea nu pot fi descrise printr-un numar. Miscarea solului este descrisa de mai multe marimi: deplasarea, viteza de oscilatie si acceleratia maxima ale particulelor solului, frecventa de oscilatie, durata miscarii.

*Care sunt cei mai importanti factori care determina ce simtim in timpul unui cutremur?

1.Magnitudinea;

2.Distanta epicentrala (sau hipocentrala);

3.Conditiile locale de teren: anumite soluri pot sa amplifice puternic anumite frecvente si sa atenueze sau chiar sa anuleze alte frecvente ale miscarilor seismice. Undele seismice se propaga cu viteze diferite in tipuri diferite de roci. La trecerea de la roca de baza la sol “moale”, viteza undelor scade, dar amplitudinea lor creste. Un sol “moale” se va misca mai intens decat o roca tare, chiar daca se afla la distante epicentrale egale. 

*Care sunt factorii care se iau in considerare la asigurarea impotriva cutremurelor?

    ·apropierea de zone seismic active;

    ·istoria seismica a zonei (frecventa de producere a cutremurelor, timpul trecut de la producerea ultimului cutremur);

    ·tipul constructiei ce urmeaza a fi asigurata:tipul fundatiei, materialele folosite, proiectul arhitectonic, calitatea lucrului efectuat;

    ·conditiile locale.

*Cum sunt inregistrate cutremurele?        

Cutremurele sunt inregistrate de retele de statii seismice. Fiecare statie seismica din retea masoara miscarea solului in locul in care ea este instalata.

*Ce este un seismograf ?

Seismografele sunt instrumente folosite pentru inregistrarea miscarii solului in timpul unui cutremur.Acestea sunt instalate pe/in pamant, in locuri special amenajate pe glob.

*Ce sunt seismogramele?

Seismogramele sunt inregistrarile (pe hartie sau pe suport magnetic) produse de seismografe. Pe axa x este timpul (secunde) si pe axa y este deplasarea solului (mm) sau viteza miscarii solului (mm/s). Intre doua cutremure, pe seismograma se inregistreaza o linie dreapta, exceptie facand micile onduleuri produse de zgomotul local.

*Ce este un seismometru?

Seismometrul este partea interna a unui seismograf, senzorul, care este, de obicei, un pendul sau o masa montata pe un arc.

*Cand a fost inventat primul instrument de masurat cutremure?

In 132 I.C., filozoful chinez Zhang Heng a inventat un instrument ce avea la baza un pendul. Acest instrument putea simti cutremure  mici, care nu erau percepute de oameni.

*Ce este magnitudinea moment, despre care se vorbeste atat in prezent?

Momentul este o cantitate fizica proportionala cu marimea alunecarii pe falie, inmultita cu aria suprafetei portiunii de falie  pe care are loc alunecarea. Este legata de energia totala eliberata de un cutremur.

*Care este cantitatea de energie eliberata in timpul unui cutremur?

In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile de trinitrotoluen (TNT) necesare pentru a produce o explozie echivalenta unei magnitudini date:

Magnitudine  Tone de TNT 
4,0 6
5,0 199
6,0 6.270
7,0 199.000
8,0 6.270.000
9,0 99.000.000

*Se schimba comportamentul animalelor inaintea unui cutremur?

Da. Cainii, pisicile, serpii, caii, vitele, pestii, etc., se comporta ciudat inaintea unui cutremur. Dar acest comportament poate fi cauzat si de alti factori. De aceea este foarte greu de stiut carui factor i se datoreaza comportamentul schimbat al animalelor.

*Apar anomalii inainte de un seism puternic?

Da. Apar anomalii ale emisiei de camp acustic infrasonic, ale curentilor magneto-telurici si a emisiei de radon. Sunt cunoscute in lume cutremure  inainte de care au fost detectate anomalii ale precursorilor seismici.

*Pot fi prevenite cutremurele?

Se  poate  micsora impactul unui cutremur asupra oamenilor si constructiilor prin imbunatatirea structurilor, prin folosirea proiectarii antiseismice, prin aranjarea mai sigura a interiorului caselor si prin educarea populatiei.

*Care este diferenta intre o predictie si o prognoza a unui cutremur?

Predictia unui cutremur implica determinarea unei date, a unui loc si a unei magnitudini pentru un cutremur viitor. Prognoza asociaza o serie de probabilitati, un interval de timp si unul de magnitudine cu o regiune data.

*Pot fi cutremurele produse sau cauzate de om?

Exista cazuri cand activitatea umana a indus cutremure. Cauza a fost injectia de fluide in foraje adanci, pentru recuperarea secundara a petrolului si folosirea acestora ca  rezerve de apa. Majoritatea acestor cutremure au fost minore. Cel mai mare s-a produs in 1967 in Colorado si a avut magnitudinea de 5,5. Acesta a fost urmat de o serie de alte  cutremure mici. Barajele, lacurile de acumulare, haldele gigantice de steril etc. pot cauza cutremure. Este vorba de ceea ce se cheama “seismicitate indusa”. Exploziile subterane foarte  puternice (nucleare) pot declansa cutremure in zone in care este deja acumulat stres tectonic, cu conditia ca exploziile sa aiba loc chiar in zonele tectonice respective.

*Cat de adanc se produc cutremurele?

Cutremurele se produc in crusta si in mantaua superioara, de la suprafata si pana la 700 km adancime.

*Se deschide Pamantul in timpul cutremurelor, inghitind oameni, animale si constructii?

Nu. Aparitia crapaturilor si fisurilor de la suprafata Pamantului este un efect caracteristic cutremurelor. Dar majoritatea acestora sunt mici si putin adanci. Doar in cazul cutremurelor foarte mari pot aparea schimbari ale nivelului si formei solului, putand rezulta fisuri mai mari, ce pot cauza  distrugeri ale cladirilor, soselelor, etc. Dar oamenii si casele nu  sunt  “inghititi” de Pamant. Faliile nu se deschid in timpul unui cutremur. Miscarile se  produc de-a lungul planului de falie si nu  perpendicular pe el. In teren se pot vedea aceste deplasari,  de-a lungul faliei.

*Ce hazarde sunt asociate cu producerea unui cutremur?

Hazardele   cele mai intalnite sunt: miscare puternica a  solului, falierea de suprafata, lichefierea solului, alunecari si curgeri ale solului.

*Ce inseamna lichefierea solului in timpul unui cutremur?

Lichefierea terenului este procesul fizic de scadere a  tensiunilor interne si transformare a solului solid in unul vascos, sub actiunea undelor seismice de o anumita frecventa.

*Pot cutremurele sa produca vulcani?

Nu. Cutremurele tectonice si vulcanii sunt  procese geologice complet diferite. Cutremurele pot aparea insa in zone unde se pregateste, sau are loc o eruptie vulcanica, aceste  cutremure fiind insa produse de vulcan si nu cauzatoare de  eruptie.

*Cum este reprezentata  probabilitatea de depasire?

De exemplu: pe o harta a probabilitatilor sunt  reprezentate probabilitatile de producere a unei acceleratii maxime a solului mai mare de 0,2g in 50 de ani.

*Ce este acceleratia solului si ce este acceleratia maxima a solului?

Matematic vorbind, acceleratia este rata de crestere sau de scadere a vitezei sau cat de mult se schimba  viteza in  unitatea de timp. Acceleratia, la randul ei, poate sa nu fie  constanta in timp, variind de la o valoare mai mica la una mai mare si invers. Valoarea cea mai mare atinsa  de acceleratie este acceleratia maxima. O particula a solului se va misca  neregulat in timpul unui cutremur. Aceasta  miscare poate fi  reprezentata in mai multe feluri: prin schimbarea pozitiei, a  vitezei sau a acceleratiei ca functie de timp. In proiectarea antiseismica sunt alese acceleratiile, deoarece in codurile de  construire a cladirilor sunt date fortele (deci implicit acceleratiile) orizontale pe care le poate suporta o cladire in timpul unui  cutremur.

*Ce este % g?

De obicei, in seismologie, acceleratia se masoara  in unitati g, (unde g este acceleratia datorata gravitatii). De  exemplu, o acceleratie de 335cm/s2=335/980=0,34g=34%g (g=980cm/s2).

*Care tari au cele mai multe si mai mari cutremure?

Aproximativ 75% din energia seismica este eliberata in Pacific, in  locul unde placa oceanica mai subtire intra sub crusta continentala mai groasa, de-a lungul zonelor de  subductie. Aceasta banda de seismicitate are o lungime de  40.000 km si se intinde de la coastele vestice ale Americii de Sud si Centrale, America de Nord, Alaska, pana la  Insulele Aleutine, Japonia, China, Filipine, Indonezia si Australia. 15% din energia seismica este eliberata in locul unde se intalnesc placile Eurasiatica si Africana, banda de seismicitate intinzandu-se de la Burma spre vest spre Himalaia si Caucaz pana in Marea Mediterana.

*Care este cel mai mare cutremur cunoscut?

Cel mai mare cutremur cunoscut este cel din Chile, din  22 mai 1960 cu magnitudinea moment egala cu 9,5 (circa 8,5-8,7 magnitudine Gutenberg-Richter). Cu magnitudini asemanatoare mai sunt si alte cutremure (vezi Anexa 1).

*Care este cel mai mare cutremur posibil?

In teorie scara magnitudinilor cutremurelor nu este  limitata superior sau inferior. In realitate, insa, marimea unui cutremur este limitata de tensiunile ce se pot acumula in roci pana la limita de rupere si, mai ales, de volumul in care sunt acumulate tensiuni pana la limita de rupere.

*In timpul unui cutremur trebuie sa stam in dreptul usii?

Da, dar doar daca locuiti in case mai vechi, de  caramida. In casele moderne, zonele unde sunt  amplasate usile nu sunt mai puternice decat alte parti ale casei. In plus, usile se  pot balansa si va pot lovi. In aceste case este mai sigura metoda prezentata mai sus, de adapostire sub o piesa de mobilier.

*Ce lucruri nu trebuie facute in timpul si dupa un  cutremur?

- nu incercati sa porniti gazul, in cazul in care l-ati oprit dvs. sau a fost oprit automat. Lasati compania de gaze sa o faca;

- nu folositi chibrituri, brichete, echipamente electrice, pana nu sunteti siguri ca nu exista scurgeri de gaze;

- nu folositi telefoanele decat in caz de urgenta, pentru a  nu tine liniile ocupate in timp ce altii chiar au nevoie de ele;

- nu asteptati pompierii, medicii sau politia sa va ajute,  deoarece s-ar putea sa fie ocupati in alta parte.

       CUVANT DE INCHEIERE

 Fara a avea pretentia ca Sistemul de Monitorizare si Avertizare Seismica realizat de noi reprezinta cea mai buna solutie, scopul prezentarii de fata este doar acela de a atrage atentia ca putem evita intr-o anumita masura distrugerile provocate de un cutremur.

 Este de datoria noastra sa incercam acest lucru.

 Pierderile datorate unei atitudini pasive sunt inestimabile.

    

  " triunghiul vietii "  Recomandare !!!

         Va multumim pentru atentia acordata.

         INSTITUTUL ROMAN DE SEISMOLOGIE APLICATA SC”FOTON 2000 SELF” SRL

Copyright@ FOTON 2000 SELF - INSTITUTUL ROMAN DE SEISMOLOGIE APLICATA. All Rights Reserved.